Podul Natural de la Ponoare

Podul natural de la Ponoare - sau Podul lui Dumnezeu, este cel mai mare pod natural din tara si al doielea ca marime din Europa.
Dimensiunile sale sunt spectaculoase:
- 30m lungime
- 13m latime
- 22m inaltime
- 9m grosime
Peste aceasta minune a naturii traverseaza DJ670 Baia de Arama - Drobeta Tr.Severin.
Asa arata podul la inceputul lunii noiembrie 2009. Arata...pentru ca din pacate, nepasarea si traficul camioanelor grele si-au spus cuvintul.
Si ce nu a reusit natura a reusit omul...
Bucati mari de citeva tone s-au desprins din pod. Intr-un gest tardiv circulatia pe pod a fost restrictionata pe un sens si s-au impus limite de viteza. Traficul greu insa continua...
Fara o interventie rapida este posibil ca aceasta minune a naturii sa devina in scurt timp o amintire...

Pestera Podului - situata la o altitudine de 337 m si lunga de 734m, pestera este o strapungere hidrogeologica de apele ce se string in lacul Zaton. Prezinta doua intrari de dimensiuni mari. Galeria principala este subfosila; la un nivel superior se gaseste o galerie fosila.

In pestera se adapostesc colonii de lilieci din speciile Myotis, Miniopterus si Rinolophus. In perioada aprilie - august in pestera se poate intalni o colonie de nastere formata din cca 3.000 indivizi, iar in perioada octombrie-aprilie, o colonie de hibernare de cca 1.000 lilieci.

Mănăstirea Lainici

În minunatul defileu al Jiului, la 32 de kilometri de Targu Jiu şi la 25 de kilometri de Petrosani, se află manastirea de călugări Lainici, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Construită între anii 1812 şi 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului, manastirea adăposteşte frumoase fresce interioare datând din 1860 şi un iconostas compus din icoane în stil bizantin.

Noua biserică din curtea mănăstirii este unică în lume datorită planului arhitectonic şi picturii interioare. În anul 1990 a început construcţia, care are două planuri: biserica de la demisol şi cea de deasupra ei.

Partea de sus este zugrăvită de pictorul Grigore Popescu, urmărind istoria Bisericii de după persecuţii, până în zilele noastre. Aici apare originalitatea mesajului din frescă: părintele stareţ a dorit să zugrăvească chipurile unor sfinţi martirizaţi recent, în zilele noastre. Sunt pictaţi în primul rând sfinţii ruşi, ucişi în timpul comunismului, apoi sfinţi din tot estul creştin, căzut sub ateism.
Tematica iconografică a bisericii de la demisol va fi destinată, potrivit stareţului Ioachim, bisericii din Catacombe: viaţa creştinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentând majoritatea Sfinţilor şi martirilor din istoria bisericii din întreaga lume.

Loc de pelerinaj al românilor din toată ţara, Mănăstirea Lainici este supranumită "mireasa din defileu" - defileul Jiului. Mănăstirea Lainici a primit această denumire datorită faţadei sale de un alb puternic

Source: Wikipedia