Muntii Rodnei

Cascada Cailor din Munţii Rodnei

Cascada Cailor din Munţii Rodnei, este situată în apropiere de staţiunea turistică Borşa Complex. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcţii, dinspre Borşa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munţilor Rodnei. Cascada se vede cel mai frumos dimineaţa devreme când soarele bate direct pe ea. **Source : Wikipedia

Cimitirul Vesel din Săpânţa

Cimitirul Vesel din Săpânţa, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună. Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.
**Source: Wikipedia

Păstrăvăria Alex – satul Mara, la poalele Munţilor Gutâi

Bisericile de lemn din Maramureş

Bisericile de lemn din Maramureş se disting între celelalte biserici de lemn din Transilvania, însă aparţin aceleiaşi mari familii de biserici de lemn romaneşti. Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureş, o regiune cu o identitate încă puternic definită de limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse şi un număr de biserici aflate de cealaltă parte a raului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina.
Bisericile de lemn ridicate după 1900 până la sfârşitul celui de-al doielea razboi mondial corespund unui curent de revenire la ortodoxie a unor colectivităţi din Maramureş.
In decembrie 1999 UNESCO a inclus pe lista patrimoniului mondial, urmatoarele opt biserici de lemn, din judetul Maramureş:
Biserica de lemn din Budeşti Josani, Budeşti
Biserica de lemn din Deseşti, Deseşti
Biserica de lemn din Barsana, Barsana
Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei
Biserica de lemn din Ieud Deal, Ieud – Toate cinci aflate in Maramureşul istoric.
Biserica de lemn din Surdeşti, Surdeşti
Biserica de lemn din Plopiş, Plopiş – ambele din vechea Ţară a Chioarului şi Biserica de lemn Sf.Arhangheli din Rogoz, situată în Ţara Lăpuşului.
Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluţii arhitecturale din diferite perioade şi zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple şi lungi la capătul vestic al clădirii.
Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn şi a realizării învelitorilor din şindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaţa portalurilor şi ancadramentelor - ce se susţin pe stâlpi zvelţi - simbolizând elemente de natură vegetală, animală şi geometrică realizate prin dăltuire, crestare.
**Source: Wikipedia