Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia (denumită şi Mânăstirea Agapia Nouă pentru diferenţiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici, situată pe valea paraului Agapia, la o distanţă de 9 km de oraşul Targu Neamt. Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici şi aflându-se pe locul doi ca populaţie după Mânăstirea Văratec.Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861

La acestea se adaugă şi Casa scriitorului Alexandru Vlahuta (o chilie în care locuia scriitorului când venea în vizită la mănăstire), transformată în 1966 în muzeu memorial. Ea datează din 1885.

Ctitorul Mănăstirii Agapia din Vale sau Agapia Nouă este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). El a construit Biserica cu hramul "Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil" în perioada 1641-1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol.
În cei trei ani scurşi de la zidire până la sfinţirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoţesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniţă din piatră şi granit de pe latura de răsărit.

Până la începutul secolului al XIX-lea, Agapia a avut obşte de călugări. În anul 1803, dorind să înfiinţeze un Seminar de preoţi la Manastirea Socola din Iasi, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a dispus ca cele vreo 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici.

**Source: Wikipedia